	Deutsch English Français Español Türkçe Polski Русский Rumână Українська العربية



	Acasă Despre noi Contact

Vă rugăm să sprijiniți Vocea Cetățeanului cu o donație AICI!

POLITICA MINCIUNII! UNDE-I REVOLTA?

Demonstrație pentru pace în Weißenfels pe 23.04.2025

Transcriere procesată prin IA. Se aplică cuvântul rostit în videoclip:

Ăăă, deschid demonstrația noastră de astăzi.
Sunt multe de povestit, multe lucruri care trebuie spuse.
Începem cu asta: În Berliner Zeitung, BZ, am fost întrebați des în ultima vreme: „De unde aveți, de fapt, informațiile?”

Desigur, încercăm mereu să cercetăm astfel încât să nu cădem în capcana știrilor false.
Și una dintre puținele publicații care, din punctul nostru de vedere, mai raportează neutru sau aproape de realitate este, într-adevăr, BZ, adică Berliner Zeitung.

Am găsit acolo ceva interesant – un interviu cu fostul ministru de interne de după 1990, Hans-Peter Michael Diestel.
El a acordat un interviu amplu pentru BZ, care este cu adevărat captivant.

Hans și cu mine vom citi imediat câteva fragmente din acesta.
Puteți citi și singuri întregul interviu online – introduceți „Peter Michael Diestel BZ” pe Google și îl veți găsi.
Interviul datează, apropo, din 15 aprilie.

Titlul este:
„Peter Michael Diestel despre Baerbock și Co.: Mi-e teamă de prostia politică ce ne înconjoară.”
Doar acest titlu spune deja multe.

În articol se mai spune:
Partidele consacrate pierd masiv din susținerea populației.
CDU sub Friedrich Merz, deși câștigător al alegerilor, nu a obținut un rezultat bun, ci al doilea cel mai prost rezultat electoral de la reunificare încoace.

Cel mai vechi partid burghez din Germania arată clar prin asta:
Ideile marilor gânditori politici precum Ferdinand Lassalle, August Bebel, Eduard Bernstein sau Karl Kautsky nu mai joacă niciun rol astăzi.

De asemenea, activitatea marilor politicieni social-democrați precum Willy Brandt, Egon Bahr sau Gerhard Schröder pare să fi devenit lipsită de importanță – cel puțin dacă ne uităm la rezultatul alegerilor.

CDU, care la ultimele alegeri federale era încă ușor pe val, a pierdut acum mult teren – în ciuda victoriei, este un pas spre insignifianță politică.

Astăzi nu se mai simte nimic din spiritul foștilor titani ai CDU precum Konrad Adenauer, Ludwig Erhard, Richard von Weizsäcker sau Helmut Kohl.

În schimb, două forțe politice puternic slăbite s-au unit într-un acord de coaliție – cu un singur scop:
Să liniștească poporul cu așa-numitul „zid de protecție” (Brandmauer).

Însă știm deja: acest zid de protecție a fost ineficient.
Pentru că nu poți pur și simplu să interzici sau să excluzi un partid politic puternic – trebuie să te confrunți cu el la nivel de conținut.

Alegătorii nu sunt proști.
Ei observă când sunt mințiți și înșelați.

O astfel de amăgire, precum cea practicată de CDU față de propria clientelă în ultimele luni, nu a mai existat în politica germană a secolelor XX și XXI.

Așa – îi predau acum cuvântul lui Hans, pentru ca el să preia ultima parte.
Nu cumva să credeți: „Oameni buni, ăsta doar citește!”
Dar ceea ce spune Michael Diestel aici sunt, din păcate, fapte reale – și vă invităm:
Citiți și voi și formați-vă propria opinie!

Să văd cum scot asta la capăt.
Într-un talk-show de acum câțiva ani, am fost întrebat de o politiciană de la Verzi unde scrie în Constituție că pentru un mandat electoral trebuie să fii deștept și educat.
Am rămas mut.
Este reglementat, de exemplu, în Constituție. Oricine poate citi unde scrie asta.
Că excluderea completă a oamenilor din Germania de Est din politică și din structurile sociale este neconstituțională.

Cred că voi lăsa cititul acum și voi vedea dacă ne descurcăm mai bine dacă doar vorbim aici.
Avem oricum evoluția actuală, care se desfășoară chiar sub ochii noștri: UE încearcă să urmeze o cale independentă de SUA.
Asta ne-am fi dorit acum un an. Dar nu s-a întâmplat.
Atunci Biden era încă la guvernare și tot ce spunea el se punea în aplicare aici, în Germania.

Acum, dintr-odată, Trump s-a întors. Cu siguranță nu sunt un prieten al domnului Trump, dar el a încercat să facă ceea ce a promis înainte de alegeri – și anume să aducă pacea.
Se poate critica direcția în care o face, dar el s-a deschis pentru negocieri cu Rusia. Și asta îl deosebește.
Ucraina nici nu poate negocia, pentru că domnul Zelenski a exclus acest lucru.

Ce a mai rămas din armistițiul de 30 de ore ați văzut – încălcarea a venit din partea Ucrainei.
Apoi au vrut o prelungire de 30 de zile ca să-și poată reorganiza trupele pentru a putea lovi mai bine.
Este corect să se spună: Nu participăm la asta. Cele 30 de ore nu le-ați respectat – acum veniți la masă și negociați.

Politicienii noștri europeni se sperie de asta. Pentru că este vorba și despre Crimeea – ea este rusească și va rămâne rusească.
Mulți nu vor să accepte asta.

Domnul Merz stă în fața noastră ca posibil viitor cancelar. El vrea să avarieze sau să distrugă podul Crimeei cu rachete Taurus livrate.
Trebuie să ne gândim ce înseamnă asta: asta înseamnă război.
Nu război al Ucrainei, ci război al Germaniei împotriva Rusiei.
Pentru că aceste rachete nu pot fi utilizate fără personal german.
Faptul că nimeni nu a intervenit încă este grăitor.

E timpul ca cineva să-l oprească.
Și-a mințit alegătorii, mai ales pe cei de la CDU.
Noi nu l-am crezut – și de aceea suntem acum într-o poziție mai bună.

Ce a spus ieri nu-l mai interesează astăzi.
Acum se vorbește despre tăieri sociale. În negocieri s-a convenit un salariu minim de 15 euro – dar pur și simplu nu se pune în aplicare.

Mulți l-au ales pentru că l-au crezut. Asta este problema pe care o avem acum.
Vom avea un cancelar care nu se ține de ceea ce a promis înainte.
După ce să-l evaluăm? După consecințele pe care le lasă în urmă?
Poate îi mai stă cineva în cale, pentru ca acest plan Taurus să fie oprit.

Pentru că dacă se dovedește că Germania este implicată activ într-un război împotriva Rusiei, atunci Germania devine țintă – asta a spus ministrul de externe Lavrov.
Și cred că datele geostrategice ale Cancelariei sunt cunoscute.
Asta nu ne va face bine niciunuia dintre noi.

Nu vrem război. Suntem aici pentru pace. Pentru ca moartea să înceteze, pentru ca instigarea popoarelor să ia sfârșit.
Ceea ce reproșam SUA în trecut – astăzi niciun politician european nu mai poate invoca acele lucruri.
Nici statele mici din nord, care acum instigă fără încetare.
Așa ceva nu este permis.

Mass-media oficială participă. Delegitimează RDG-ul. Avem un comisar pentru Est care nu are altceva mai bun de făcut decât să-i înjure pe „esticii cei proști”.
El ar trebui să promoveze Estul – în schimb face contrariul.
Realizările de o viață ale oamenilor de aici sunt devalorizate. Școala, educația, munca – totul ar fi, chipurile, lipsit de valoare.

Se practică o teroare a opiniei. Și totul merge atât de departe încât se spune: E o minciună ceea ce povestiți.
Și acum vine doamna Faeser – vrea să înființeze un Minister al Minciunii.
Oamenii să fie trași la răspundere pentru o minciună.
Dar cine decide ce este o minciună?
Ce legătură mai are asta cu libertatea de opinie?
Libertatea de opinie înseamnă și libertatea de a demonstra – acesta este un drept fundamental.

Sper ca această lege să nu treacă.
La un moment dat, trebuie să se aprindă lumina și pentru ultimii deputați din Bundestag.
Noul Bundestag se va întruni curând – poate se va exprima altfel.

Germania înregistrează cifre negative pentru al treilea an la rând. Țara care a fost cândva motorul Europei.
Industria auto, cu care aprovizionam lumea întreagă, este la pământ.
Iarăși s-a închis un furnizor – cu 500 de locuri de muncă mai puțin.
Înainte erau 30.000 – nici asta n-a interesat pe nimeni.

Chinezii au depășit industria auto germană. Și acum vine trezirea.
Lumea unipolară nu mai funcționează. Și acum e nevoie de politicieni cu minte – dacă or mai exista.

Noi scoatem asta în stradă.

Și încă ceva: nimeni să nu se simtă jignit. Voi, cei care sunteți aici, sunteți cei care vreți cu adevărat să schimbați ceva.
Poate se vor mai alătura și alții. Poate se mișcă ceva.

Mă bucur că ați venit din nou în număr atât de mare după pauza cauzată de frig.
Și continuăm – vă promitem asta.

Microfonul este deschis pentru toți cei care vor cu adevărat pacea.

Bună, vin din Halle și abia aseară am aflat, când mi-am spus: orice eveniment în această direcție...
Afișul a fost și la Dresda – 5 ore de ploaie continuă – de aceea nu mai arată chiar atât de bine.
Și cred că trebuie să ne ascuțim gândirea.

Eu sunt și cel care, lunea, în Halle, spune de obicei câteva cuvinte despre asta, unde pot zice: poate ar trebui să ne gândim la un lucru.
45 de ani de RDG, 45 de ani de existență a NVA (Armata Populară Națională), a Pactului de la Varșovia, a Uniunii Sovietice – au asigurat o perioadă de pace în epoca modernă. Peste 45 de ani.
Pentru că ei au fost acolo. Asta este una.

Dacă ne uităm: tancuri germane au fost distruse în Ucraina – cu echipaj din Bundeswehr. Asta este una.
Cealaltă este: tancuri germane Leopard au rulat spre front cu steaguri Bandera. Guvernul federal nu a scos niciun cuvânt despre asta.

Și acum ne-am... ne putem permite luxul să spunem: avem un serviciu științific.
Sper să se mai găsească pe internet.
Serviciul științific al Bundestagului a întocmit o expertiză, în 2022, și a întrebat cum stau lucrurile cu livrările de arme în Ucraina.

Și acolo serviciul științific spune: Da, este încă în regulă – prin asta nu suntem participanți la război.
Dar: Prin instruirea mercenarilor ucraineni **suntem participanți la război**.

Și când văd – evenimentele sunt mereu diverse în Ucraina – aflăm de la serviciile secrete turcești și americane că domnul Zelenski a bombardat acel spital de copii – doar pentru a obține și mai multe resurse, mai mulți bani.
Și că banii s-au scurs și în canale obscure.

Până în 2022, Ucraina a fost cea mai coruptă țară din Europa.
Acestea sunt faptele...

Și singurul stat care și-a transformat economia în trafic de copii, în maternitate substitutivă – ăăă – a operat asta ca o ramură economică.
Unde pot să întreb: susținem astfel de oameni?
În ochii mei, aceștia sunt fasciști 2.0.
Și cred că este trist.

Și dacă vedem și asta: guvernul federal susține genocidul din Gaza – acolo au căzut deja peste 40.000 de civili.

Și acum ar trebui – dacă am vrea să urmăm politica guvernului federal sau atitudinea sa față de asta – atunci ar trebui ca de la nou-născut până la bunica de peste 80 de ani, toți să fie teroriști Hamas recunoscuți.
Altfel ar fi genocid ceea ce este susținut acolo.

Asta mă pune mereu pe gânduri.
Și acum poate pot fi etichetat ca având deficiențe intelectuale sau ca fiind lipsit de educație – nu este așa.
Am bacalaureatul. Am și studii superioare.

Și când stau de vorbă astăzi cu studenți la fizică sau cu fizicieni din vechile landuri federale, nu pot decât să-mi pun mâinile în cap.

Din păcate, nu sunt încă în situația fericită de a primi pensie – și acolo lucrurile par să stea destul de prost.
Anul trecut s-a părut că au lipsit peste 300 de milioane de euro din casa de pensii și au trebuit aduși din alte bugete.

Acolo era nevoie de bani – pentru școală, pentru educație, pentru sistemul de sănătate, pentru cultură...
Peste tot nu avem bani.
Dar în sacul fără fund – Ucraina – acolo putem scufunda miliarde.

Nu pot decât să dau din cap. Ceva nu e în regulă acolo.
Mulțumesc.

Da, e frumos când auzim un cetățean din Halle, care cu siguranță a fost la Marșul de Paște.

Ăăă, am avut un apel în MZ (Mitteldeutsche Zeitung), am atras atenția asupra acestui lucru, dar cu siguranță ați citit că doar demonstrația noastră a apărut în presă – probabil a fost trecută sub tăcere cu bună știință.

Ăăă, vreau să mă raliu la ce a spus ultimul vorbitor.
Din păcate, se măsoară mereu cu dublă măsură.
Și unde este strigătul de revoltă când citesc în presă sau în scrisorile cititorilor că Rusia a bombardat Sumî în ultimele zile – cu atâtea și atâtea, să spunem din păcate, cadavre.
Acolo strigătul de revoltă este mare, așa cum a spus acum ultimul vorbitor.

Dar când Fâșia Gaza este bombardată și peste 40.000 de oameni suferă și trebuie să-și piardă viața, când copiii mor în spitale – din cauză că se spune: "Da, acolo mai sunt cei de la Hamas, care stau sub aceste peșteri..." și așa mai departe și așa mai grozav – atunci asta este o porcărie. O obrăznicie.

Și mă întreb: Unde este strigătul de revoltă?

Noi stăm astăzi aici – și acesta este și motto-ul nostru:
„Niciodată război – în loc de miliarde pentru arme: diplomație și pace.”

Aceasta este sarcina noastră prioritară.
Și există și un articol interesant scris de o jurnalistă, care spune că domnul Zelenski nu este unul dintre cei mai fini.
Ci – așa cum spunea și vorbitorul anterior – Zelenski și-a consolidat puterea prin război atât de mult, încât pentru partea occidentală este, desigur, respectat și aproape de neînlocuit.

Aceasta este, din păcate, adevărul care se scrie.
Dar adevărul pe care vrem să-l răspândim noi aici nu este, din păcate, recunoscut.

De aceea spun: Unde este diplomația în cercurile noastre diplomatice?
Doamna Baerbock a eșuat aici pe toată linia.
Și nu pot decât să întreb: Aceasta ar trebui să devină președinta ONU pentru următorii ani?

Ce porcărie e asta.
Mulțumesc.

Așa, o cobor un pic pentru cei mai scunzi.
Nu voi spune multe astăzi, dar totuși am sperat la ceva mai mulți oameni astăzi.

În mod normal, toți cei care spun că vor pace, că nu vor să poarte război – toți, indiferent cine unde a pus ștampila, cine în ce linie de partid se află – toți ar trebui să stea aici pentru același scop și să voteze pentru el.

Am avut astăzi o conversație foarte plăcută cu un tânăr și, ăăă, așa, spontan, am ajuns la subiectul politicii.
Și, ăăă, el a zis cam așa: "Păi, nici nu mai avem voie să spunem ce am dori să spunem. Suntem deja priviți chiorâș, suntem deja puși într-un colț. Suntem amenințați că am fi naziști."

Eu zic: "Da, asta e normal în ziua de azi. Dar nu o lăsa să te afecteze."
Și el îmi zice: "Da, ei amenință că am uita trecutul, ce s-a întâmplat. Dar în realitate – cei care spun mereu că am fi datori cu asta – ei transformă trecutul într-o armă împotriva oamenilor care gândesc normal."

Și asta m-a pus cu adevărat pe gânduri.
Da, nu am uitat trecutul. Nu vrem ca trecutul să se repete în prezent. Iar acești oameni chiar transformă asta într-o armă.

Când stăteam de vorbă recent cu altcineva, am fost întrebat: "Păi, cum vrem să prevenim ca de fiecare dată să se ajungă la derapaje sau la război? Cum putem face asta?"
M-am tot gândit – și mi-a venit o idee foarte amuzantă.

Ideea mea amuzantă a fost că oricine face parte dintr-un guvern – în orice țară – la preluarea mandatului trebuie să semneze că, în caz de război, trebuie să stea în prima linie, în tranșee. Primul. Înainte să urmeze orice alt cetățean.

Aș paria că niciunul dintre acești domni nu ar îndrăzni să semneze asta. Pentru că tocmai acești oameni care decid asupra vieții voastre nu sunt deloc interesați să meargă ei înșiși pe front – ci să vă pună pe voi, pe bărbații voștri, pe copiii voștri, pe nepoții voștri drept carne de tun.

Cei care au astfel de intenții nu merită să conducă o țară.
Dacă au ceva de discutat, să meargă pe o insulă – sau oriunde altundeva, singuri.
Să lase oamenii în pace.
Acesta este războiul lor – dar nu este războiul nostru, al cetățenilor.

Și pentru că am spus că o fac scurtă:
Mulțumesc.

Da, bună ziua aici, în piața centrală din Weißenfels.
Chiar dacă numărul participanților este destul de limitat – este frumos că există oameni care se implică pentru pace, care vor să trăiască în pace.

Am găsit astăzi un articol pe internet care m-a mișcat. Aș vrea să vi-l citesc pe scurt – l-am imprimat și fiecare poate apoi să se gândească singur la el:

Vrem un viitor pentru copiii și nepoții noștri?
Poporul ar trebui să fie suveranul și după voința poporului ar trebui să se întâmple lucrurile.
Niciodată nu va mai fi așa.
Dacă îți exprimi nemulțumirea, ești ostracizat – și nu ești ascultat de cei de sus.

Să începem cu cea mai mică verigă a așa-numiților reprezentanți aleși de popor:
În comune se alege – dar cine este reprezentat?
Cetățenii?
Rareori unul dintre cei aleși are curajul să vorbească liber.
Iar primarii? Păi, în cele mai multe cazuri, ei vor doar să strălucească.

Alo? Se mai poate?
Voi, cei aleși, trebuie să gospodăriți lipsa – de toate!
Ar trebui să deschideți gura, să numiți lipsurile și să le remediați.
Cum adică această țară n-ar avea bani?

Gândiți-vă ce produce o comună împreună cu cetățenii ei – cât din asta se întoarce cu adevărat?
Trebuie să cerșiți pentru fiecare cent și vă bucurați de orice mică subvenție.
Pentru asta tăceți cuminți și sunteți fericiți când primiți înapoi un strop din banii voștri.

Bani trebuie să fie din belșug – miliarde sunt trase pentru războaiele altor țări.
Și acum puneți la bătaie chiar viața propriilor copii, nepoți și prieteni cu tăcerea voastră mizerabilă.

În fața unor primării sunt arborate steaguri cu porumbei ai păcii – în liniște și tăcere, ca simbol.
Un gest frumos, dar asta nu este nici văzut, nici auzit acolo sus.
Sau dorința voastră de pace nu este chiar atât de mare pe cât sugerați în exterior?

Creștin – între timp avem de ani de zile, de mulți ani, CDU la conducerea guvernului. Tocmai realeși.
Uniunea Creștin-Democrată – creștină?
Atunci cum rămâne cu porunca a cincea: Să nu ucizi?
Sau această poruncă a ieșit din modă?
Este valabilă doar pentru alții și nu pentru creștini?
De aceea vreți să participați activ la un război?
Vor zbura iarăși bombe germane spre Răsărit?

Această țară a mai fost odată condusă de un narcisist – și asta nu s-a terminat pașnic.

Porunca a opta: Să nu minți.
Porunca a opta spune: Să nu mărturisești strâmb împotriva aproapelui tău.
Asta înseamnă și: Să nu minți.

Cine i-a mințit pe oameni la alegeri în ultimul hal?
Cine este cel mai mare baron al minciunii?

Orice creștin adevărat ar trebui, având în vedere evenimentele actuale și acțiunile intenționate, să-și exprime nemulțumirea cu voce tare, să acționeze corespunzător și să arate limitele.
Totuși, majoritatea mieilor încă tace – mai ales aceia care ar avea posibilitatea să schimbe ceva.

Așa se minte și se înșală în continuare – la nivel mic și mare.
Asta nu arată forță – asta arată robia voastră și ascultarea voastră pentru un strop de recompensă promisă.

Oamenii care au reconstruit această țară după ultimul război, care au păzit-o și au lucrat cu toată forța lor pentru un viitor pașnic al conviețuirii – acești oameni sunt acum călcați în picioare.

O țară, o mândrie cu poeți și gânditori, este acum reechipată – cu judecători și călăi falși.

Dacă vrem să mai avem un viitor și mâine – dacă vrem să existe un mâine pentru copiii și nepoții noștri – atunci nu trebuie să permitem ca această țară să se transforme într-o corabie a nebunilor.

Luați forța din aroganța nebunilor.
Dacă veți tăcea pe vecie – nebunii au reușit.

Și pentru toți creștinii: adevărații creștini ar trebui acum să-și amintească pur și simplu Cele Zece Porunci și să se gândească unde este greșeala în sistem.

Mulțumesc frumos.

Pentru patrie.

Da, sper ca și alți vorbitori să vină aici la pupitru.
Cum am spus – sunt atât de multe de discutat, de vorbit.

Vă atrag atenția deja că următoarea noastră adunare va avea loc pe 14 mai.
Vă spun însă de acum ora, pentru că unii au venit la noi și au spus că am dori-o la ora 18 – ca rezonanța să fie eventual mai mare.

Încercăm acest lucru și vă rugăm:
Pe 14.05., ora 18, aici în piața centrală.

Mulțumesc.

Da, dragi prieteni ai păcii,
Sunt prezenți, totuși, foarte, foarte mulți.
Adică cei prezenți cu spiritul sunt, desigur, mult mai mulți, nu? Mulțumesc.
Trebuie să ai mereu un spirit de ajutor lângă tine.
Voiam să spun ceva pozitiv.
Așadar, îmi amintesc de o zicală a unui gânditor, din păcate nu-mi vine acum numele în minte, care a spus: „Când o societate este în declin, ea face totul greșit și prin asta face totul corect.”
Gândiți-vă la asta. E într-adevăr o frază care pune pe gânduri.

Și de ce am ajuns aici? Pentru că am avut acum două știri pozitive cu care aș vrea să vă dau puțin curaj. Una – nu știu dacă e adevărat, dar domnul Orban are intenția de a se retrage treptat din UE, pentru că UE, pentru că UE, din păcate, nu s-a dezvoltat așa cum a susținut, ci mai degrabă s-a transformat într-un instrument de asuprire a popoarelor și nu pentru binele comun și ca respect față de democrația țărilor.
Asta este una.

Iar cealaltă este, am auzit astăzi: Domnul Martin Schwab, Klaus Schwab de la WEF, cel care de ani de zile ne instruiește elitele cu ai lor Young Global Leaders și așa mai departe. Acum împotriva lui se pare că rulează un proces sau o verificare pentru delapidare de bani și așa mai departe și așa mai grozav.
Și asta este pentru mine un simbol, similar cu toată povestea asta cu ONG-urile, aceste 551 de lucruri care sunt susținute apoi cu banii noștri din impozite.
Asta arată că această societate, care s-a decuplat de „noi reprezentăm opinia cetățenilor și a poporului” și „ne ținem de promisiunile electorale”, caută mijloace și căi prin care să mai poată ține sub control acest popor. Dar reușește din ce în ce mai puțin.
Sunt cu spatele la zid. Trebuie să înjure adversarii politici care gândesc altfel, să-i stigmatizeze, să-i „frezeze”, să-i demonizeze. Acesta este ultimul lor mijloc pe care îl mai au la îndemână, în loc să spună: „Bine, suntem reprezentanți ai poporului. Nu avem altceva de făcut decât să ne reprezentăm cetățenii.”
E totuși destul de simplu: o campanie electorală de succes și o dezvoltare de succes a partidului pe această bază: „Vrem să fim reprezentanții cetățenilor noștri care ne-au ales.”
Altfel primești, dacă nu la alegeri, atunci la următoarele, dar cu siguranță la cele de după, o palmă zdravănă.

Nu s-a inventat încă, după părerea mea, niciun mijloc care să facă inutil bunul simț. Acesta se impune mereu la un moment dat – după un timp mai scurt sau mai lung.
Iar acest bun simț, la noi – îl văd tot mai rar. Poate nu am ochelarii potriviți, dar nu se poate fără el. Nu putem ignora realitățile, chiar dacă fostul nostru ministru al economiei se simțea mereu „încercuit” de ele.
Ar fi putut fi observate, s-ar fi putut reacționa la ele, în loc să întrebe de ce realitățile nu sunt așa ca în seminariile mele de perfecționare și congresele ideologice pe care le țin acolo, unde am comunitatea și congresul Verzilor în spate, de mi se umezesc ochii.
Nu, realitățile sunt altfel și nu le pasă de asta. Și asta ar trebui să ne dea curaj.
Va veni un moment, chiar și după 40 de ani de RDG și de negare a realității prin noua Germanie și prin „Aktuelle Kamera”, când această țară n-a mai putut ignora realitățile.
Și așa se va întâmpla și aici.
Republica Federală a pornit economic de la un alt nivel, dar am reușit acum, nici măcar după – cât timp avem de la unitatea germană? 35 de ani? Mai avem nevoie de 5 ani. După 40 de ani, conform înțelegerii mele matematice.
Deci, evident, asta are un scop.
Așadar, se poate distruge totul, și cel târziu atunci când oamenilor le va merge cu adevărat prost economic, atunci vor avea iarăși interesul să nu-și dea banii pentru război sau pentru altele, pentru că oamenii – ei n-au niciun interes pentru război. Ei n-au niciun beneficiu de pe urma războiului.
Război – din război câștigă alții.
Ar trebui să ne gândim la asta. Dacă fiecare Kiesewetter și Rots și toți cei care strigă după război, ei ar trebui să se gândească: cine vrea război și cine are nevoie de război? Eu nu, și cred că nici voi.

Mulțumesc.

Așa, ăăă, dragi prieteni ai păcii, cine vrea pace, acela trebuie să știe ce provoacă războiul.
Și avem acum o aniversare, a 80-a aniversare a încheierii Celui de-al Doilea Război Mondial, și putem observa că guvernul german este pe cale să excludă de la comemorare pe cei care au adus cea mai mare contribuție la înfrângerea regimului hitlerist, adică Uniunea Sovietică.
Este incredibil, dar se întâmplă în prezent.
Și acest minister de externe sub conducerea remarcabilă a doamnei noastre Baerbock a scos un ghid pentru primării. Acestea ar trebui, dacă apare cineva dintre ruși pe aici, să facă uz de dreptul de proprietate asupra imobilului.
Adică, aceștia sunt îndemnați să le arate ușa învingătorilor. E groaznic, e adevărat. Ăăă, trebuie să-ți imaginezi asta, dar strigătul de revoltă care ar fi fost necesar nu a venit.
Și cu cât mergem mai mult spre vest, cu atât „bashing-ul” la adresa rușilor devine mai puternic. Nu mai au altceva de făcut decât să enumere ce oameni răi sunt aceia. Și dacă vin, vai, se cultivă frica în poporul nostru.
În est nu prea le reușește, pentru că majoritatea dintre noi avem experiențe cu rușii care nu sunt chiar atât de catastrofale precum minciunile care se răspândesc despre ei.
Dar noi vrem, contrar acestui curent de aici, să organizăm pe 8 mai, la ora 16, la monumentul eroilor sovietici din Weißenfels, un moment de reculegere și vrem să amintim ce ne-a adus pacea.
Și îi invit pe toți cei care doresc să comemoreze împreună cu noi acest sfârșit al războiului. La monumentul eroilor sovietici din parcul Klememberg, ora 16, vrem să facem ceva. Așadar, cine are timp și vrea să fie prezent, este rugat să vină acolo.
Mulțumesc.

Asta se potrivește bine acum. Ăăă, și noi am fost la Marșul de Paște din Dresda și poate vă amintiți că Ulrike Guérot a prezentat European Peace Project (Proiectul European pentru Pace). Și cu toții putem participa la el, și anume vineri, pe 19 mai la ora 17, ăăă, nu, vineri, pe 9 mai la ora 17.
Citesc pe scurt. Site-ul este europeanpeaceproject.eu. Ăăă, dacă UE și guvernele sale naționale vor să ne ducă într-un război împotriva Rusiei, ele trădează toate principiile europene fundamentale de pace, democrație, libertate și înțelegere între popoare. De aceea, noi, cetățenii Europei, luăm viitorul acestui continent minunat în propriile mâini. Lansăm prin prezenta European Peace Project pe 9 mai 2025 la ora 17.
Să proclamăm cu toții împreună, simultan în toate țările de pe continentul european și în toate limbile europene, pacea, printr-un act de vorbire performativ, de la balcoanele noastre și din piețele noastre. După aceea, să sărbătorim.
Textul, ăăă, acesta este un manifest, ăăă, se află pe acest site și nu pot decât, ăăă, aș citi aici un fragment care este foarte potrivit acum:
Noi, cetățenii Europei, declarăm acest război prin prezenta încheiat. Nu participăm la jocurile de război. Nu facem soldați din bărbații și fiii noștri, nu facem surori medicale în lazarete din fiicele noastre și nu facem câmpuri de luptă din țările noastre. Ne oferim să trimitem imediat o delegație de cetățeni europeni la Kiev și la Moscova pentru a începe dialogul. Nu vom mai privi cum viitorul nostru și copiii noștri sunt sacrificați pe altarul politicii de putere.
Da, deci, putem cu toții să ne gândim dacă vrem să participăm la acest proiect. Poate, ăăă, ne gândim să organizăm o demonstrație și în Naumburg pentru a prezenta, pentru a citi acest manifest.
În orice caz, vreau să subliniez: războiul ne privește pe toți și noi nu participăm. Cel mai important lucru este să spunem nu și să spunem: Noi nu participăm.

Da, poate dacă nimeni nu mai dorește să vorbească. Ăăă, v-am spus acum câteva săptămâni că încercăm, ăăă, să invităm câțiva oameni proeminenți. Ăăă, îi scrisesem și fiului lui Willy Brandt, Peter Brandt. Am primit și un răspuns. Profesorul la pensie, Peter Brandt, este în continuare activ științific în Hagen și mi-a scris, confidențial, că din cauza numărului mare de prelegeri, lecturi și așa mai departe în Republica Federală este atât de solicitat încât îi pare rău în acest moment, ăăă, și nu poate accepta încă invitația noastră. Dar se va strădui ca spre sfârșitul anului să facă un pas pozitiv. Ăăă, este păcat, dar vedeți și observați că cineva care a semnat acest apel al celor 38 de personalități este atât de solicitat. De asemenea, printre alții, ăăă, ea apare destul de des la televizor: Katharina Witt. Katharina Witt este una, sau una dintre puținele, ăăă, care este împotriva războiului, care ne împărtășește opinia și care, ca fostă sportivă de performanță, recunoaște asta public. Asta înseamnă ceva și nu putem decât să spunem „chapeau” (jos pălăria) și să zicem „bravo”, și sperăm că și alții se vor alătura, la fel ca noi, care suntem pentru pace și nu pentru război. Ăăă, așa a fost și logo-ul Marșului de Paște: „Niciodată război”.
Vreau să închei cu ce scrie presa în prezent, și anume un mic articol despre Paște:
Să trecem la partea militară: Pentru a avea și cea mai mică șansă de victorie, Occidentul ar trebui să mărească masiv livrările de arme către Kiev, atât cantitativ, cât și calitativ. Totuși, doar în privința rachetelor Taurus opiniile sunt divergente. În plus, statele NATO au ele însele de umplut mari goluri în arsenale, iar cele mai bune arme nu folosesc la nimic dacă Ucraina nu poate trimite pentru mult timp destui soldați pe front. Și asta este discutabil. Europa are nevoie în sfârșit de o strategie clară: victorie sau compromis amar. Da, te întrebi cum de mai poate presa să scrie asta chiar de Paște. Există un proverb minunat de-al lui Luther: „Să asculți ce spune poporul” (Den Volk auf das Maul schauen).
Și cu asta declar demonstrația încheiată.

Autor: Die jeweiligen Redner | 24.04.2025

Oferte noi cu reduceri zilnice de până la 70%

Другие статьи:

A fost crimă! Rezistență pretutindeni, în Naumburg – dezbinare în Dessau?

O demonstrație de stânga a avut loc pe 6 ianuarie în Naumburg. Prin live-stream, s-a putut și se poate urmări evenimentul chiar și ulterior. În Wittenberg, seara, au avut lo... Citește mai mult

Părinți în clasă - Prezența la școală este un drept și o obligație de sprijin - Începe cea mai mare reformă a sistemului școlar în districtul Burgenland?

„Veverița se hrănește greu cu fructele pădurii” – un proverb care se aplică mereu când vine vorba de comunicarea și clarificarea situațiilor cu birourile și autorit�... Citește mai mult

Când propria dorință nu se împlinește – Președintele Consiliului Județean Götz Ulrich nu e deschis la dialog

Landratul Götz Ulrich a fost solicitat pentru un interviu video – până în prezent fără niciun răspuns, iar biroul de presă a procedat și el într-un mod oarecum criticab... Citește mai mult

Susțineți activitatea acestui site prin donații voluntare:
Prin PayPal: https://www.paypal.me/evovi/12

sau prin transfer bancar
IBAN : IE55SUMU99036510275719
BIC : SUMUIE22XXX
Titular cont: Michael Thurm

Shorts / Reels / Clipuri scurte Informații juridice / Declarație de responsabilitate