Deutsch   English   Français   Español   Türkçe   Polski   Русский   Rumână   Українська   العربية
Acasă   Despre noi   Contact

Vă rugăm să sprijiniți Vocea Cetățeanului cu o donație AICI!




Cine are de ales, simte deja duhoarea fraudei?


La alegeri a fost scoasă la iveală o strategie dubioasă a CDU: Carismaticul candidat la funcția de primar, Martin Papke, și-a folosit popularitatea pentru a strânge voturi, deși nu candida pentru funcția de consilier local. Aceasta a generat o dezbatere aprinsă și a provocat surprize în rezultatele electorale.



Ei bine, hai să mă târăsc până la secția de votare. Am terminat prânzul, iar jumătatea mea mai bună (poate chiar jumătatea mai înțeleaptă) a așezat deja buletinele de vot pe comodă. Pe stomacul gol, politica, chiar și cea locală, e greu de digerat. Prăjitura cu căpșuni mă așteaptă și ea după plimbarea la urne.

Doamne, câtă lume e pe stradă, aproape o mică migrație a popoarelor, mă gândesc eu când pornesc la drum. Ia te uită, domnul vecin se întoarce tocmai de la „draga lui datorie civică”. Rapid o înclinare de cap și nici gând să mă bag într-o discuție de principiu despre candidați, altfel ajung acasă abia la cină diseară.

În sfârșit, stau în secția de votare. Incredibil câți sunt aici azi. Eu chiar merg mereu la vot, dar n-a trebuit niciodată să aștept până să-mi pot pune în sfârșit ștampila. O tânără cu păr colorat, în fața mea, întreabă din nou câte ștampile poate pune pe fiecare buletin. I se explică amabil, eu ascult și eu, pentru siguranță, apoi se așează la rând, așteptând la cabinele de vot.

Apoi îmi vine rândul. Predau înștiințarea de vot, sunt bifat pe listă, primesc buletinele de vot și mai aștept o vreme. În sfârșit, mă așez pe un scaun de lemn incomod și pescuiesc un pix, legat cu o sfoară într-un colț al „cabinei de vot”, care de fapt nu-i decât un simulacru din trei scânduri de lemn prinse în balamale, vopsite într-un gri politic corect. Desfac prima foaie. Ziarul de vineri avea un format mai mic.

Mă gândesc preț de o clipă cum naiba voi împături la final nenorocitul ăsta de bilet, dar o să-mi dau seama eu. Aha, deci asta e alegerile europene, pe care toată lumea le urmărește cu atâta atenție, ca nu cumva să vină prea mult avânt de la dreapta și partidele stabile să-și păstreze locurile. Vânt nou? Nu ne trebuie. Înainte am folosit și Wahlomat-ul și am văzut ce-mi recomandă. Hmm, asta chiar n-aș fi crezut. Dorințele și scopurile mele sunt urmărite de două tabere complet diferite. Stânga și dreapta. Urmez ceea ce pentru mine e răul cel mai mic și mă voi bucura mai târziu, la numărătoare, că și acest partid a obținut locuri în Parlamentul European. După a patra încercare, reușesc să împăturesc și jumătatea de rolă de tapet și o împing deoparte.

Un bilet verde îmi face cu ochiul și e singurul al cărui format nu mă copleșește de la început. Scrie „Consiliul Județean” pe el. La o privire mai atentă, și chiar dacă nu vreau să admit, eu nici măcar nu știu ce face consiliul județean. Ce are voie să decidă? Ei bine, o să aflu eu mai târziu acasă, îl întreb pe vecinul meu, care oricum știe totul în politică. O privire rapidă peste cine e pe listă, trei ștampile și gata. Împăturit fără a stăpâni micile secrete din origami-ul electoral.

Și continuăm. Urmează ultimul buletin de vot. Țipător de galben și cu o mulțime de candidați care îți fac urechile să fluture. Cine sunt toți ăștia? Pe unii îi știi. Au mai fost în consiliul orășenesc sau au fost primari. Alții au strălucit în presă (sau, uneori, nu tocmai pozitiv), unele nume le-ai citit pe afișe, unde domnii zâmbeau forțat. A fost de toate: foarte tineri și foarte bătrâni, membri noi și vechi de partid. Hopa, dar ăsta nu era înainte la alt partid? Și, chiar în vârf, primul, stă primarul nostru.

Dar stai puțin. Mai citesc o dată titlul. Da, scrie Consiliul Orășenesc. Dar ca primar, el nu poate fi în consiliul orășenesc. Are deja un vot acolo ca primar, iar un al doilea nu-i permis să aibă, dar ar avea dacă ar fi și consilier orășenesc. Asta trebuie să fie o greșeală. De altfel, am trecut pe lângă unele dintre afișele lui. Nu, nu-i așa, n-a făcut asta? Ce șmecher! Asta e o fraudă electorală legală. Se „vânează” voturi cu un candidat care nici nu vrea în funcție, pentru a obține locuri în consiliu (căci procentele totale ale partidului decid locurile) și apoi se ajută un candidat mai slab să intre în consiliul orășenesc. O mișcare vicleană. Dar cum se spune: peștele de la cap se împute. Nu, schema asta mi se pare prea grosolană, dar nu oricine o pricepe.

Alunec cu degetul pe listă mai jos. Da, pe ăsta îl știi, dar nu, pe el nu-l votezi. O, vânt proaspăt, tineresc, Uniunea Tinerilor reprezentată și ea, destul de drăguț. Mai departe în nebunia candidaților... de unde naiba a scos CDU-ul atâția candidați? O florăreasă, o mătușă de la asigurări, doi directori de școală, de la ucenici până la pensionari, totul e reprezentat. Oho, SPD-ul e și el bine reprezentat. Ei bine, nu le fac cadou nimic celorlalți. Verzii sunt reprezentați cu trei candidați, măcar ceva mai mult decât data trecută. A, ia te uită, și Gunther e acolo. Și mai departe Stânga... a, da, pe ăsta îl știi, și pe ăștia, și pe ăla... se pare că toți au fost mobilizați la ei. Cine știe dacă aveau nevoie de asta. Baza... hmm, nu au avut o imagine bună în presă, dar doi independenți în rândurile lor, e posibil. Ok. Da, despre ea s-a mai auzit și pe el îl cunosc. Hai să continuăm. AfD – încă un subiect preferat al presei. Oficial, nimeni nu-i suportă, nimeni nu-i votează, dar toți consideră că ceea ce spun ei e bun, deși n-ar recunoaște niciodată, nici sub tortură. Mai departe, ce mai e? Noi, cei din Weißenfels... sună bine. Dar alegerea, o chestiune de gust. Și apoi, aici e și Uli Mundt. Și am terminat.

Bun, și pe cine votez acum? Ca întotdeauna, răul cel mai mic și cei cu cel mai mare potențial. Una, două, trei ștampile și gata și biletul. E puțin cam greoi chestia asta galbenă uriașă, dar reușesc să o împăturesc. Mă ridic, cu mici picături de transpirație pe frunte, le șterg, înainte de a duce cele trei buletine la urne. Acolo observ o mică inscripție pe cabina mea: „AfD de căcat” a fost tăiat și înlocuit cu „AfD genială”. Nu mi-a influențat votul, abia acum am observat, și zâmbesc. Mai e asta propagandă electorală sau deja vandalism?

La urnă, introduc buletinele de vot în fante, iar buletinul de vot pentru UE s-a blocat, fiindcă urna era prea mică și au fost prea mulți votanți. Asta, se pare, nu se așteptase. Ceea ce mă aștepta însă pe mine, era o ceașcă de cafea și prăjitura mea cu căpșuni. De aceea, mi-am agățat jumătatea mai bună de braț și am plecat spre casă. Pe drum ne-am întâlnit cu câțiva vecini care mergeau acolo de unde veneam noi. Le-ar lua timp, când am plecat, se formase deja o coadă în fața secției. Atâția votanți nu au mai fost de mult.

Pe drum, i-am explicat însoțitoarei mele că faza cu Papke e o șmecherie murdară și dacă chiar toți își dau seama că nu e corect ce face CDU-ul acolo. Seara, secțiile de votare sunt închise și primele voturi sunt numărate, treptat, cifrele sunt actualizate. Krimi-ul nu e chiar așa de captivant ca rezultatele alegerilor. Și apoi, după ora 23:00, nu se mai întâmplă nimic cu rezultatele. Papke a adunat peste 7.000 de voturi. Aș zice că nu au priceput șmecheria. Oare ar fi votat și ei CDU, dacă bărbatul carismatic și impunător, tânăr, nu ar fi stat acolo ca locomotivă pentru partid? Probabil că nu. Un val de indignare a trecut prin rețelele sociale. „Reaua” AfD a primit atâtea voturi. Dar s-a liniștit lumea, spunându-se că ei ocupă doar trei locuri (prea puțini candidați), au ei atunci întotdeauna două voturi? Asta trebuie s-o lămuresc.

După ce m-am trezit, e șase dimineața, o zi de luni, și, deși sunt încă obosit, sunt totuși curios. Cifrele sunt fixe, consiliul orășenesc este stabilit. Martin Papke nu este reprezentat ca membru al consiliului orășenesc, ci ca primar, și în locul său este un al doilea director de școală. Poate nu cea mai proastă alegere. Vom vedea.

Totuși, mi se pare revoltătoare șmecheria asta cu înșelarea votanților, și n-aș fi crezut asta de la un Martin Papke. CDU-ul a avut o frică destul de extremă de alte partide și probabil din acest motiv a ales această cale extrem de reprobabilă. N-aș fi crezut asta de la o Uniune Creștină, unde minciuna, înșelăciunea și amăgirea sunt în totală contradicție cu maximele lor. Acum, fie, să vedem ce va reuși acest consiliu orășenesc. Socotelile se fac, se știe, întotdeauna la sfârșit.

Autor: möchte anonym bleiben  |  vor dem 01.07.2024

Oferte noi cu reduceri zilnice de până la 70%

Другие статьи:

Între retorică de confort și probleme reale - Haseloff (CDU) 2021 și prezentul amar din Saxonia-Anhalt

La 16 septembrie 2021, prim-ministrul dr. Reiner Haseloff a profitat de ocazia unei dezbateri actuale în landtag pentru a legitima retoric noua sa coaliție.... Citește mai mult

Lupta lor – Auto-deprivații împotriva diversității și libertății de exprimare

Deși și ei au fost mințiți, înșelați și trădați de către politica guvernamentală, nu obosesc să se zbată pentru chiar această politică.... Citește mai mult

Călătoria primarului în China și sfârșitul brusc al dezbaterii! - Consiliul Local Naumburg 18.06.2025

Pe lângă câteva solicitări ale cetățenilor și prezentarea noii stagiuni a Teatrului Naumburg, călătoria în China a reprezentat un punct central al ședinței Consiliului ... Citește mai mult

Canalul oficial Telegram Vocea cetățeanului Canalul oficial YouTube Vocea cetățeanului   Bürgerstimme auf Facebook

Susțineți activitatea acestui site prin donații voluntare:
Prin PayPal: https://www.paypal.me/evovi/12

sau prin transfer bancar
IBAN : IE55SUMU99036510275719
BIC : SUMUIE22XXX
Titular cont: Michael Thurm


Shorts / Reels / Clipuri scurte Informații juridice / Declarație de responsabilitate