Deutsch   English   Français   Español   Türkçe   Polski   Русский   Rumână   Українська   العربية
Acasă   Despre noi   Contact

Vă rugăm să sprijiniți Vocea Cetățeanului cu o donație AICI!




Împarte și stăpânește - principiul vechilor romani funcționează în continuare foarte bine în Germania anului 2026


„Divide et impera” roman – împarte și stăpânește – nu a fost niciodată doar o tactică militară, ci un instrument de guvernare pentru menținerea puterii prin divizarea țintită a potențialilor adversari.



În Germania anului 2026, acest principiu se manifestă într-o formă mai rafinată, amplificată mediatic și cultural. În loc să fie trimise legiuni împotriva triburilor barbare, actorii politici și media direcționează atenția publicului către un inamic intern prezentat ca o amenințare existențială – AfD –, în timp ce problemele structurale profunde ale societății, economiei și politicii externe sunt împinse în fundal sau relativizate activ.

Congresul federal al AfD de la Erfurt, din iulie 2026, a oferit un exemplu elocvent. Zeci de mii de protestatari, organizați de alianțe de stânga, sindicate și grupuri ale societății civile, s-au mobilizat împotriva evenimentului cu scopul declarat de a-l bloca. Poliția a numărat aproximativ 31.000 de participanți, organizatorii au vorbit de până la 50.000. Accentul a fost pus pe împiedicarea unui congres de partid legitim constituțional al unei formațiuni de opoziție reprezentate în Bundestag. În același timp, au lipsit protestele ample împotriva altor evoluții: reduceri indirecte ale pensiilor prin ajustări și presiuni demografice, tăieri în bugetul social, creșterea îndatorării în favoarea cheltuielilor militare, efecte continue ale inflației și o deteriorare a situației economice pentru largi segmente ale populației.

Funcția de deturnare a imaginii inamicului

Acest mecanism nu este întâmplător, ci reprezintă o manevră clasică de deturnare a atenției. Pe măsură ce o parte semnificativă a spectrului de stânga – tradițional purtător al protestelor sociale și anti-război – își concentrează energia aproape exclusiv pe „combaterea dreptei”, apare un vid în critica politicii guvernamentale sub cancelarul Friedrich Merz (coaliția CDU/SPD). Merz este perceput în unele dezbateri ca o „amenințare mai mare” decât AfD, deoarece agenda sa are efecte materiale directe: creșterea cheltuielilor pentru armament (inclusiv în context NATO), sprijin pentru Ucraina (unde apar și teme istorice sensibile precum omagierea unor figuri controversate și colaboratori naziști), creșterea datoriei publice și presiuni asupra sistemului social.

Mass-media mainstream joacă un rol central în acest proces. Reflectarea AfD este adesea intensă și concentrată pe clasificări („extremă dreaptă”, „radicală”), scandaluri și proteste împotriva acesteia. Astfel se creează un narativ permanent al unei amenințări interne. În același timp, problemele economice reale – stagnarea creșterii, deindustrializarea, creșterea insolvențelor, presiunea asupra salariilor și pensiilor din cauza inflației și demografiei – sunt prezentate fie ca „adaptări necesare”, fie ca efecte ale unor șocuri externe (război, prețuri la energie), fie chiar ca succese ale unei „schimbări de epocă”. Critica redirecționării masive a fondurilor către sectorul militar-industrial sau a poverii pe termen lung asupra generațiilor viitoare prin datorii este adesea respinsă ca fiind „populistă” sau „simplificatoare”.

Această selectivitate are un efect dublu: întărește polarizarea și leagă potențialul critic de lupte simbolice. Cine protestează împotriva AfD nu mai protestează împotriva tăierilor sociale sau a prioritizării cheltuielilor militare. Stânga veche, care în anii 1990 mobiliza încă împotriva reducerilor sociale și a implicării în războaie, apare astăzi parțial ca o „grupare de luptă și deturnare a establishmentului” – o acuzație dură, dar nu complet nefondată analitic.

Continuitate istorică și amplificare mediatică

Principiul „împarte și stăpânește” funcționează în democrațiile moderne mai subtil decât în Imperiul Roman. Nu sunt necesare interdicții directe, ci o hegemonie culturală: prin definirea a ceea ce poate fi spus și a ceea ce este considerat „extrem”, discursul este restrâns. AfD este prezentată ca un bazin al tuturor nemulțumiților, ceea ce delegitimează critica asupra migrației, politicii energetice, centralismului UE sau politicii față de Ucraina. În schimb, deficiențele politicilor existente – de la tranziția energetică la frontierele deschise și strategia NATO – sunt apărate ca fiind fără alternativă sau moralmente obligatorii.

Empiric, se observă că, în ciuda unei opoziții mediatice și civice masive, AfD crește în sondaje, deoarece abordează teme ignorate de alții. Nemulțumirea față de guvernarea CDU-SPD crește constant. În același timp, lipsește o mișcare largă, transpartinică, împotriva reducerilor sociale sau a îndatorării pentru înarmare. Împărțirea în „bun” (anti-AfD) și „rău” (tot restul) împiedică tocmai aceste alianțe – clasicul divide et impera.

Straturile profunde: putere, narațiuni și pierderea realității

Analitic, această dinamică servește stabilizării status quo-ului. Elitele dominante – politice, mediatice și economice – beneficiază de o opoziție fragmentată. O opoziție unită a stângii și dreptei împotriva reducerilor sociale, economiei de război și erodării democrației ar fi periculoasă. În schimb, facțiunile se luptă între ele: „stânga” împotriva „dreptei”, în timp ce bazele materiale ale societății (industria, statul social, dividendul păcii) se erodează.

Ajutorul acordat Ucrainei, în valoare de miliarde suplimentare, ilustrează acest lucru exemplar. Indiferent de evaluarea războiului în sine: prioritizarea unor cheltuieli uriașe pentru o țară cu o moștenire istorică complexă (onorarea unor colaboratori naziști controversați), în paralel cu presiunea asupra bugetului social intern, generează contradicții care nu sunt discutate, ci acoperite moral. Cine critică acest lucru riscă acuzația de „relativizare” sau „apropiere de Putin” – un alt instrument de divizare.

Într-o democrație sănătoasă, protestele ar trebui să fie multipolare: împotriva pozițiilor AfD și împotriva evoluțiilor negative reale din pensii, sănătate, economie și politică externă. Concentrarea unilaterală pe Erfurt arată însă că principiul roman funcționează: masele sunt ocupate cu ele însele, puterea rămâne neatinsă.

Germania anului 2026 se confruntă cu probleme majore – demografice, economice și geopolitice. Atâta timp cât discursul este dominat de inamici imaginari în loc de soluții reale, nu poporul câștigă, ci cei care conduc. Principiul vechilor romani trăiește mai eficient ca niciodată.



Autor: AI-Translation - АИИ  | 

Oferte noi cu reduceri zilnice de până la 70%

Другие статьи:

Sfântul vânzător de aer cald Sven Schulze (CDU, prim-ministru al Saxonia-Anhalt) a vorbit în Bundesrat

Ce noroc pentru Saxonia-Anhalt. În sfârșit este aici. În sfârșit vorbește. În sfârșit ne explică lumea într-un mod nou: Sven Schulze, proaspăt în funcție, în venera... Citește mai mult

Jurnalist Patrik Baab - Prelegere & Discuție la Weißenfels: Cum ne împing propaganda și politica către război

Pe 10 decembrie 2025, Mișcarea pentru Pace din Weißenfels și Asociația Istorică „Erinnern & Gedenken e.V.” invită la o seară specială.... Citește mai mult

Congresul Păcii 2024 la Apolda: Un apel pentru pace în vremuri tulburi

În prezent, asistăm la o escaladare masivă a conflictelor generate de politica din Orientul Mijlociu. Iranul bombardează Israelul cu rachete, Israelul ripostează și, în plus... Citește mai mult

Canalul oficial Telegram Vocea cetățeanului Canalul oficial YouTube Vocea cetățeanului   Bürgerstimme auf Facebook

Susțineți activitatea acestui site prin donații voluntare:
Prin PayPal: https://www.paypal.me/evovi/12

sau prin transfer bancar
IBAN : IE55SUMU99036510275719
BIC : SUMUIE22XXX
Titular cont: Michael Thurm


Shorts / Reels / Clipuri scurte Informații juridice / Declarație de responsabilitate