Vă rugăm să sprijiniți Vocea Cetățeanului cu o donație AICI!
|
|
||
|
||
|
||
|
||
| Acasă Despre noi Contact | ||
|
||
Vă rugăm să sprijiniți Vocea Cetățeanului cu o donație AICI! | ||
|
|
||
Fetița și magia gesturilor miciO frumoasă poveste de Crăciun, care a fost spusă la Crăciunul Spiridușilor în Burgwerben pe 7.12.2024. 
A fost odată o fetiță care a crescut într-o casă plină de căldură și iubire. Locuia la bunicii ei, care o înconjurau cu toată afecțiunea lor. În special bunica, care își pierduse fiul cel mai mic cu câțiva ani în urmă, îi dăruia micuței toată iubirea care-i prisosea în inimă. Cei doi unchi, care locuiau și ei în casă, au devenit pentru fetiță frați mai mari, care o protejau mereu. Viața ei era plină de bucurie, siguranță și nenumărate momente de neuitat. Într-o zi, chiar și străbunica s-a mutat la ei, deoarece vârsta îi făcea dificil să trăiască singură. Ea a adus cu sine înțelepciune și povești din vremuri de mult apuse, pe care fetița le asculta adesea cu ochii sclipitori. Împreună trăiau ca într-o lume mică, magică, marcată de iubire necondiționată și căldură sufletească. Pentru fetiță, perioada Crăciunului era întotdeauna punctul culminant al anului. De îndată ce cădeau primii fulgi de nea și mirosul de prăjituri proaspăt coapte umplea casa, totul în jurul ei părea magic. Împreună cu străbunica, mergea în ajunul Crăciunului la biserică pentru a vedea scena Nașterii Domnului. De fiecare dată se minuna de lumina lumânărilor, de cântecele corurilor și de atmosfera solemnă care umplea încăperea. Dar într-o seară, în timp ce se întorcea acasă de la biserică, mână în mână cu străbunica ei, i-a pus o întrebare care îi bântuia de mult timp în minte. „Buni, de ce sunt atât de mulți oameni la biserică de Crăciun? Duminicile nu sunt niciodată atâția.” Străbunica s-a oprit o clipă, a privit zâmbind spre cer, unde scânteiau stelele, și a spus: „Știi, copila mea, de Crăciun, oamenii vor să-i arate bunului Dumnezeu că sunt oameni buni. Îl roagă pentru iertare și se gândesc la ceea ce este cu adevărat important.” Fetița s-a încruntat. „Dar buni, de ce sunt atunci doar de Crăăciun? Ce sunt în celelalte zile?” Străbunica a râs încet, a clătinat din cap și a spus cu un zâmbet șiret: „Ei bine, micuța mea, atunci sunt uneori puțin ipocriți.” Fetița nu a înțeles pe deplin aceste cuvinte, dar nerăbdarea ei copilărească pentru cadourile de sub brad i-a alungat repede întrebările. Crăciunul era pentru ea o sărbătoare a minunării și a fericirii, și așa trebuia să rămână. Anii au trecut, iar fetița a crescut. Educația plină de iubire a bunicilor a marcat-o profund, iar înțelepciunile străbunicii i-au rămas în inimă. De la ei a învățat respectul față de ceilalți oameni, mai ales față de cei vârstnici, și puterea compasiunii și a căldurii. A devenit o tânără femeie cu o inimă mare cât cerul, plină de curaj, ambiție și o dragoste profundă pentru semeni. Dar și în viața ei nu a fost doar soare. Într-o zi, când avea 25 de ani și se lupta cu griji, a căutat sfatul bunicii sale. Femeia bătrână, care avea mereu un sfat înțelept și o ureche deschisă, i-a luat mâinile nepoatei sale în ale ei și i-a spus: „Micuța mea, oricât de grea ar fi viața uneori, nu uita niciodată că întotdeauna există un mâine. Și amintește-ți: dacă dăruiești în fiecare zi un pic de fericire, aceasta se va întoarce la tine de două ori.” Aceste cuvinte au fost ultimul cadou pe care bunica i l-a făcut. La scurt timp după aceea, ea a închis ochii pentru totdeauna, iar tânăra femeie a rămas cu durerea ei, dar și cu o nouă putere în viață. A durat ani până când a înțeles cu adevărat semnificația cuvintelor bunicii sale. În toate întâlnirile din viața ei – fie cu străini, prieteni sau familie – a început să pună în practică sfatul bunicii sale. A dăruit un zâmbet unde era nevoie, un cuvânt bun unde domnea tăcerea și puțin timp unde singurătatea îngreuna inima. I-a oferit poștașului o ceașcă de cafea fierbinte în zilele reci de iarnă, i-a mulțumit casierei stresate cu un zâmbet prietenos și un „Nu vă grăbiți, faceți în liniște.” I-a lăudat chelneriței mâncarea bună și a ascultat cu răbdare când cineva voia să-și verse oful. Aceste gesturi mici au devenit darul ei pentru lume. Și a observat că au produs ceva minunat: oamenii zâmbeau înapoi, o scânteie de căldură și speranță a revenit în ochii lor. Era ca și cum fiecare pic de fericire pe care îl dădea se întorcea ca un bumerang – dublu și triplu. Astăzi stăm aici, ascultăm această poveste și suntem noi înșine o parte din ea. Căci tot ceea ce vedeți și ați trăit astăzi a fost creat cu iubire, dăruire și dorința de a vă dărui un pic de bucurie – exact așa cum a învățat fetița atunci. Și astfel, fetița de atunci, care acum este o femeie plină de inimă și căldură, vă dorește un singur lucru: „Dăruiți un pic de fericire și ea vi se va întoarce dublu.” Autor: Die Frau vom Nikolaus | 12.12.2024 |
|
| Другие статьи: |
 | Doar să fii împotriva AfD nu este suficient! Loziunile nu sunt soluțiiVinerea trecută, 26.09.2025, AfD a invitat la Naumburg la un miting.... Citește mai mult |
 | Sfântul vânzător de aer cald Sven Schulze (CDU, prim-ministru al Saxonia-Anhalt) a vorbit în BundesratCe noroc pentru Saxonia-Anhalt. În sfârșit este aici. În sfârșit vorbește. În sfârșit ne explică lumea într-un mod nou: Sven Schulze, proaspăt în funcție, în venera... Citește mai mult |
 | Iraționalii din Weißenfels? Frici iraționale? - Marea temă: JVA, penitenciarulCe ar fi cetățeanul, alegătorul, suveranul fără mult iubiții politicieni care-i explică lui – cetățeanului, alegătorului, suveranului – lumea?... Citește mai mult |
|
Susțineți activitatea acestui site prin donații voluntare: Prin PayPal: https://www.paypal.me/evovi/12 sau prin transfer bancar IBAN : IE55SUMU99036510275719 BIC : SUMUIE22XXX Titular cont: Michael Thurm Shorts / Reels / Clipuri scurte Informații juridice / Declarație de responsabilitate |