Deutsch   English   Français   Español   Türkçe   Polski   Русский   Rumână   Українська   العربية
Acasă   Despre noi   Contact

Vă rugăm să sprijiniți Vocea Cetățeanului cu o donație AICI!




Împotriva ostilității germano-ruse – Iluminarea podurilor de pe A9 – Un alt simbol de Ziua Unității Germane și discursul cancelarului Olaf Scholz


În timp ce la Schwerin avea loc celebrarea oficială a Zilei Unității Germane, unde cancelarul federal Olaf Scholz a ținut un discurs în care a lăudat democrația și libertatea germană, în altă parte, domnea o cu totul altă atmosferă. Pe podul peste A9, chiar înainte de nodul rutier Rippachtal, a avut loc, tot în această joi, deja cunoscuta acțiune „Brückenleuchten” (Iluminarea Podului). Aici s-au adunat critici ai guvernului care, cu lumini și bannere colorate, și-au exprimat nemulțumirea față de actuala situație politică din Germania.

În loc de protocoale rigide și discursuri oficiale, precum cel ținut de Scholz la Schwerin, participanții la „Iluminarea podurilor” s-au distrat vizibil. Un videoclip care însoțește acțiunea a fost acompaniat de binecunoscutul cântec „Moskau” al lui Dschinghis Kahn – o aluzie clară la cererea, încă actuală, de pace cu Rusia, susținută de mulți dintre cei prezenți. Într-o perioadă în care relațiile cu Rusia sunt tensionate, acest lucru rămâne un subiect important pentru mulți.

@dasrehlein #CapCut ♬ Moskau - Dschinghis Khan


Olaf Scholz a subliniat în discursul său de la Schwerin: „Este un an special, în care se împlinesc 35 de ani de la căderea Zidului Berlinului în toamnă și, în același timp, Legea Fundamentală a Republicii Federale Germania își sărbătorește cea de-a 75-a aniversare. Această dublă aniversare este un bun prilej de a sărbători o Germanie liberă, democratică, stat de drept – și unită.”

Critici aduse Legii Fundamentale și democrației în timpul pandemiei

Aceste cuvinte sună frumos, dar mulți critici – inclusiv participanții la „Iluminarea podurilor” – văd realitatea altfel. Tocmai în timpul pandemiei de coronavirus au existat încălcări masive ale drepturilor fundamentale, care, în opinia multor cetățeni și experți, au fost temporar suspendate. Legea Fundamentală, pe care Scholz o celebrează, a trebuit să fie „activată” din nou în multe domenii doar prin lupte juridice persistente. Activiști pentru drepturile civile, avocați și militanți au fost nevoiți să se adreseze instanțelor pentru a recâștiga drepturile fundamentale precum libertatea de întrunire, libertatea de exprimare și dreptul la integritate corporală. O analiză reală a „pandemiei” încă nu are loc din partea clasei politice. Se evită în continuare asumarea responsabilității și a consecințelor.

Libertatea de exprimare, care, potrivit lui Scholz, este centrală pentru democrația germană, este percepută de mulți ca fiind din ce în ce mai restricționată. Criticii guvernului raportează percheziții la domiciliu și arestări pentru declarații care nu corespund liniei oficiale. Aceste experiențe contrazic imaginea unei democrații funcționale fără restricții, așa cum o prezintă Scholz în discursul său.

De asemenea, accesul la informații, în special la mass-media rusă, devine din ce în ce mai dificil. Vocile critice și perspectivele alternative, mai ales în contextul războiului din Ucraina, sunt adesea cenzurate sau suprimate. Aceasta contrastează puternic cu ideea de diversitate de opinii și informare liberă, care ar trebui să caracterizeze o democrație vibrantă.


Libertatea, democrația și statul de drept în pericol?

Atunci când Scholz afirmă că Germania este „liberă, democratică și un stat de drept”, mulți cetățeni pun sub semnul întrebării această afirmație. Politica oficială pare să permită din ce în ce mai puțin spațiu pentru discuții critice. În schimb, cei care susțin opinii divergente sunt defăimați, supravegheați sau chiar persecutați juridic. Toate acestea indică o tendință periculoasă de subminare progresivă a valorilor fundamentale ale democrației.

„Iluminarea podurilor” de pe A9 poate fi o acțiune mică, simbolică, dar ea reflectă nemulțumirea crescândă a multor oameni care nu se mai simt reprezentați de clasa politică. În timp ce Scholz și guvernul său celebrează unitatea Germaniei, pentru mulți persistă sentimentul că libertatea, democrația și statul de drept în Germania sunt puse la încercare – iar lupta pentru aceste valori este departe de a se fi încheiat.

Alte critici aduse discursului lui Olaf Scholz

Există și alte critici care ar putea fi aduse discursului, atât în ceea ce privește retorica, cât și conținutul:

Deficiențe lingvistice:
Discursul prezintă erori lingvistice care întrerup fluiditatea vorbirii și, parțial, afectează claritatea mesajului. De exemplu, există multe cuvinte scrise sau utilizate greșit, cum ar fi „seh geehrte Damen und Herren” sau „zusammenfügen unserer beiden früheren Teilstaaten”. Discursul pare a fi incomplet elaborat și incorectat corespunzător, ceea ce ar putea crea o impresie neprofesională.

Monotonia limbajului:
Limbajul discursului pare pe alocuri monoton și se repetă în anumite puncte. O mai mare diversitate retorică, exemple vii și un limbaj mai emoțional ar fi putut amplifica impactul discursului. Repetarea frecventă a termenilor „unitate”, „succes” și „colaborare” fără nuanțe mai profunde contribuie la monotonie.

Idilizarea trecutului:
Scholz subliniază de mai multe ori „succesul” reunificării, dar discursul ar putea fi perceput ca fiind prea pozitiv. Deși abordează provocările și dezamăgirile multor est-germani, analiza concretă a numeroaselor probleme sociale și economice care sunt încă vizibile astăzi rămâne destul de superficială. O abordare mai nuanțată a disparităților încă existente ar fi conferit discursului mai multă profunzime și credibilitate.

Lipsa de concretețe a soluțiilor propuse:
Discursul abordează multe probleme, cum ar fi diferențele economice dintre Est și Vest, reprezentarea redusă a est-germanilor în poziții de conducere sau densitatea scăzută a populației. Scholz rămâne însă relativ vag atunci când vine vorba de modul în care ar trebui abordate aceste probleme. Afirmațiile precum „investiții, salarii minime mai mari, mai multă negociere colectivă” rămân abstracte și lipsesc măsuri clare sau strategii politice pentru a aborda provocările menționate.

Accent unilateral pe povestea de succes a Germaniei:
Scholz evidențiază reunificarea în principal ca o poveste de succes și subliniază cât de mult s-a realizat din 1990. Lipsește însă o analiză mai profundă a consecințelor emoționale și sociale pentru est-germani, care, odată cu reunificarea, au suferit uneori pierderi masive în ceea ce privește calitatea și siguranța vieții. Recunoașterea acestor tensiuni sociale ar fi conferit discursului mai mult echilibru.

Rolul AfD și al curenților de extremă dreapta:
Scholz abordează pe scurt succesele electorale ale forțelor populiste și național-radicaliste din Germania de Est, dar rămâne superficial în analiza sa. O analiză mai aprofundată a motivelor acestei evoluții politice ar fi putut răspunde mai bine preocupărilor actuale ale multor est-germani. Fenomenul este mai degrabă condamnat decât analizat constructiv.

Viziune neclară pentru viitor:
Scholz îndeamnă la o colaborare comună, dar viziunea pentru viitor rămâne vagă. Ce înseamnă mai exact unitatea în următoarele decenii? Cum ar trebui să arate integrarea socială într-o lume din ce în ce mai diversă și globalizată? Aici, o viziune mai puternică pentru anii următori ar fi conferit discursului o notă mai optimistă și mai orientată spre scop.

Inegalitățile dintre Est și Vest

În discursul său, Olaf Scholz abordează inegalitatea încă existentă între Germania de Est și de Vest și recunoaște că unitatea germană nu este pe deplin „desăvârșită” nici după 34 de ani de la reunificare. El subliniază că încă există diferențe în domenii precum veniturile, averile, înființarea de companii și reprezentarea est-germanilor în poziții de conducere.

Scholz evidențiază câteva dintre inegalitățile esențiale:

Venituri: În Est, veniturile sunt încă mai mici decât în Vest, deși în Germania de Est se lucrează mai multe ore.

Averi: În landurile federale estice, averile sunt semnificativ mai mici, ceea ce afectează și moștenirile și donațiile. Această diferență de avere este un factor esențial care amplifică pe termen lung inegalitățile.

Economie și Cercetare: În Est există mai puține sedii de corporații și instituții de cercetare. Est-germanii sunt încă subreprezentați în pozițiile de conducere din mass-media, economie, administrație și armată.

Regiuni rurale: Germania de Est este, în medie, mai puțin populată, ceea ce are un impact negativ asupra dezvoltării economice și a infrastructurii.

Soluțiile și abordările lui Scholz

Scholz propune mai multe abordări pentru a depăși aceste inegalități:

Investiții și contracte colective de muncă: Pentru a reduce diferențele de venituri, Scholz mizează pe mai multe investiții, salarii minime mai mari, un parteneriat social mai strâns, precum și pe consolidarea negocierilor colective și a contractelor colective de muncă decente. Aceste măsuri ar trebui să contribuie la creșterea salariilor în Est și la apropierea lor de salariile din Germania de Vest.

Politici regionale active: Scholz subliniază importanța unei politici regionale active pentru a consolida regiunile rurale defavorizate. Acest lucru ar trebui să contribuie la reducerea diferențelor economice dintre zonele mai puțin populate din Est și regiunile din Germania de Vest.

Reprezentarea est-germanilor în poziții de conducere: Guvernul federal, potrivit lui Scholz, a adoptat un concept pentru a crește sistematic ponderea est-germanilor în pozițiile de conducere din administrația federală. Scholz cere și altor instituții și sectoare să numească mai mulți est-germani în poziții de conducere, pentru a asigura o mai bună reprezentare.

Recunoașterea competențelor și experiențelor din perioada RDG: Scholz vorbește despre importanța competențelor și experiențelor est-germane, care au apărut și în perioada pre-1989, de exemplu în domeniul microelectronicii. Această expertiză ar trebui utilizată în continuare pentru a promova Germania de Est ca locație economică.

Poziția lui Scholz față de unitatea germană „desăvârșită”

Scholz recunoaște că unitatea germană nu este încă perfectă nici după 34 de ani. El vorbește despre necesitatea de a adăuga noi capitole istoriei unității germane și de a aborda în continuare provocările existente. În acest context, el subliniază procesul special de dezvoltare din Germania de Est, care ar trebui privit nu doar ca un deficit, ci ca o forță și o diversitate aparte a Germaniei.

Scholz recunoaște clar inegalitățile persistente dintre Est și Vest și propune măsuri economice și politice concrete pentru a reduce aceste disparități. Cu toate acestea, multe dintre propunerile sale – precum investițiile, contractele colective de muncă și o reprezentare mai puternică a est-germanilor – sunt măsuri pe termen lung, care nu vor duce imediat la o aliniere completă. Rămâne întrebarea dacă aceste abordări sunt suficiente pentru a depăși pe deplin diferențele istorice și structurale.

De ce a eșuat politica

În ciuda eforturilor de zeci de ani, faptul că diferențele dintre Germania de Est și de Vest sunt încă atât de grave după 34 de ani demonstrează că politica nu a fost – și nici până astăzi nu este – capabilă să echilibreze durabil aceste disparități. Dacă politica ar fi fost cu adevărat de succes, ajutoarele financiare masive și programele de stimulare ar fi trebuit să ducă de mult la o reală aliniere economică și socială. În schimb, slăbiciunile structurale din Est, cum ar fi salariile mai mici, șomajul mai ridicat și lipsa înființării de companii, sunt în continuare prezente. Aceasta demonstrează că multe măsuri au fost insuficient gândite sau implementate ineficient. Evident, lipsesc conceptele pe termen lung, orientate către obiective, care să abordeze cauzele profunde ale acestor diferențe, cum ar fi provocările demografice sau subreprezentarea est-germanilor în poziții de conducere. Atâta timp cât aceste probleme fundamentale nu sunt abordate consecvent, alinierea dintre Est și Vest rămâne un eșec politic.

Autor: Michael Thurm  |  03.10.2024

Oferte noi cu reduceri zilnice de până la 70%

Другие статьи:

Niciodată prețuri mici la energie sub CDU, SPD și Verzi - Trei miniștri-președinți, transformarea structurală, lacul Geiseltal și mult aer cald

Sven Schulze (CDU), Michael Kretschmer (CDU) și Mario Voigt (CDU) s-au întâlnit pe 30 iulie 2026 la lacul Geiseltal, groapa rămasă emblematică a extracției de lignit, și pr... Citește mai mult

A ajuns pur și simplu jalnic ce se întâmplă în țara asta.

„Inquisition 2.0” numește Colette Bornkamm-Rink ceea ce se întâmplă în Germania – și are poveștile incendiare care arată cum presiunea politică și teama reduc la t... Citește mai mult

Numai note de zece pe linie în carnetul de note – directorul Judecătoriei deschide calea

Uneori poate fi atât de simplu, dacă îți cauți modelele potrivite. Mai ales pentru elevi, acest lucru este extrem de important.... Citește mai mult

Canalul oficial Telegram Vocea cetățeanului Canalul oficial YouTube Vocea cetățeanului   Bürgerstimme auf Facebook

Susțineți activitatea acestui site prin donații voluntare:
Prin PayPal: https://www.paypal.me/evovi/12

sau prin transfer bancar
IBAN : IE55SUMU99036510275719
BIC : SUMUIE22XXX
Titular cont: Michael Thurm


Shorts / Reels / Clipuri scurte Informații juridice / Declarație de responsabilitate