Vă rugăm să sprijiniți Vocea Cetățeanului cu o donație AICI!
|
|
||
|
||
|
||
|
||
| Acasă Despre noi Contact | ||
|
||
Vă rugăm să sprijiniți Vocea Cetățeanului cu o donație AICI! | ||
|
|
||
Activiștii culturali avertizează cu privire la o politică culturală orientată naționalist în Saxonia-Anhalt din partea AfD – reflecții asupra comunicatului de presă al instituțiilor culturale din 16 aprilie 2026Comunicatul comun al fundațiilor și instituțiilor culturale din Saxonia-Anhalt avertizează împotriva unei „politici culturale orientate naționalist” a AfD și vede în aceasta o încercare de a lega arta și memoria de „directive de identitate” dictate politic. 
Comunicatul comun al fundațiilor și instituțiilor culturale din Saxonia-Anhalt avertizează împotriva unei „politici culturale orientate naționalist” a AfD și vede în aceasta o încercare de a lega arta și memoria de „directive de identitate” politice. Se vorbește despre o „viziune culturală etno-naționalistă”, despre o „cosmetizare” a trecutului nazist și despre o amenințare fundamentală la adresa libertății artistice. Critica este de înțeles – însă ea exagerează poziția programului de guvernare al AfD și ignoră faptul că orice politică culturală stabilește priorități și că actuala orientare unilaterală generează ea însăși probleme. O schimbare patriotică nu ar fi o încălcare a unui tabu, ci o normalizare, așa cum este de mult timp ceva firesc în aproape toate celelalte țări europene. Nu interdicție, ci prioritizare – ce spune de fapt programul AfDProgramul nu cere cenzură și nici interzicerea altor forme de exprimare culturală. El critică doar practica unilaterală de finanțare din ultimele decenii și dorește să direcționeze mai multe fonduri publice către proiecte care aduc o „contribuție la formarea identității germane”. Se afirmă explicit: Legea fundamentală nu obligă la finanțarea oricărei forme de artă – ci doar la acceptarea ei. Cultura memoriei existentă nu este negată, ci este criticată pentru concentrarea excesivă pe un „complex al vinei” și un „național-masochism”. În schimb, se propune o privire asupra întregii istorii germane – inclusiv asupra „părților pozitive” (Reforma, Iluminismul din Wörlitz, realizări științifice, Revoluția pașnică din 1989). Bauhaus-ul nu este interzis, ci este criticat ca exemplu de „lipsă de identitate”; teatrele ar trebui să joace mai multe piese clasice germane. Finanțarea ar trebui legată de o „angajare patriotică” – un pas care depășește Legea fundamentală, dar care este comparabil cu practici din alte țări.Actorii culturali văd în aceasta o „comunitate populară etnic omogenă”. În realitate, este vorba despre întrebarea legitimă dacă o țară își poate prioritiza propria tradiție culturală fără să fie nevoită să se scuze pentru acest lucru. Cum tratează alte țări europene identitatea și patriotismulÎn majoritatea țărilor vecine, cultivarea conștientă a propriei culturi și identități naționale nu este un tabu, ci o sarcină a statului:
Germania reprezintă o excepție prin cultura sa a memoriei extrem de autocritică, adesea limitată la perioada nazistă. Aceasta a avut o justificare după 1945. La 80 de ani distanță, însă, când majoritatea populației nu mai are o legătură directă cu generația făptuitorilor, această focalizare permanentă devine din ce în ce mai mult o povară. Consecințele lipsei rădăcinilor patrioticeOamenii fără o ancorare culturală și patriotică profundă suferă adesea de tulburări identitare difuze. Cercetările psihologice arată că transmiterea transgenerațională a sentimentelor de rușine și vinovăție – chiar și fără vină personală – poate duce la scăderea stimei de sine, lipsă de orientare și reziliență redusă. Tinerii cărora li se transmite sistematic că „a fi german” este problematic dezvoltă mai frecvent un sentiment de dezrădăcinare. Acest lucru îi face mai vulnerabili la contra-modele radicale – fie de stânga, fie de dreapta.Sondajele actuale confirmă acest lucru: studiul MEMO al Fundației EVZ (2025) arată pentru prima dată că o majoritate relativă (38,1%) dorește un „punct final” în privința memoriei intense a național-socialismului. Doar 42,8% consideră important ca memoria să fie „menținută vie”. Un sondaj realizat de DIE ZEIT în martie 2025 arată că 55% dintre germani sunt de acord cu afirmația că amintirea constantă a nazismului împiedică o conștiință națională sănătoasă. Acesta nu este un invent al dreptei, ci un fenomen social măsurabil. Ce se întâmplă cu tradițiile atunci când lipsesc rădăcinile?Obiceiurile, festivalurile și tradițiile regionale există doar atâta timp cât oamenii le întrețin în mod conștient. În Saxonia-Anhalt – cu istoria sa bogată, dar fragmentată (Anhalt, Prusia, Reforma) – există numeroase exemple: Noaptea Valpurgiei în Harz, tradițiile șahului din Ströbeck sau meșteșuguri locale. Acolo unde tinerii nu mai simt o legătură emoțională cu regiunea și istoria lor, deoarece în școli și mass-media sunt prezentate mai ales „capitolele întunecate”, lipsește generația următoare pentru asociații tradiționale, cluburi de tir sau organizații locale.În regiunile cu o dezrădăcinare culturală puternică (din cauza migrației, secularizării și a unei culturi a memoriei unilaterale timp de decenii), multe tradiții dispar lent sau devin atracții turistice folclorice fără nucleu viu. În alte țări, precum Polonia sau Bavaria, tradițiile sunt promovate activ de stat – deoarece creează identitate și coeziune. Fără rădăcini patriotice, peisajul cultural se degradează: apare o „cultură a evenimentelor” lipsită de chip, interschimbabilă, care nu mai generează legături profunde. Timp pentru normalitate în locul tabuurilor?Teama actorilor culturali de o „schimbare patriotică” este de înțeles, dar parțial exagerată. Nu este vorba despre abolirea diversității sau a libertății artistice, ci despre o finanțare echilibrată care readuce în centrul atenției propria istorie și cultură – fără a nega sau relativiza crimele naziste. Alte țări europene demonstrează de zeci de ani că patriotismul și o identitate națională puternică sunt compatibile cu democrația și deschiderea culturală.O societate care își prezintă sistematic propriile rădăcini cetățenilor ca pe o povară generează pe termen lung alienare și pierderea tradițiilor. Saxonia-Anhalt, ca „țară culturală de prim rang”, ar avea șansa să joace un rol de pionier: pentru o cultură a memoriei care nu doar avertizează, ci și oferă motive de mândrie – și pentru tradiții vii care supraviețuiesc doar dacă oamenii se identifică din nou cu ele. Acesta nu este un pas înapoi, ci o întoarcere la normalitatea europeană. Autor: AI-Translation - АИИ | |
|
| Другие статьи: |
 | Declarația finală a conferinței »Pace și Dialog 2025« la Ordensburg LiebstedtRăzboaiele cauzează suferință infinită și inutilă și rareori duc la soluții durabile.... Citește mai mult |
 | Anti-Demokratie-Bewegung treibt weiterhin ihr Unwesen im Burgenlandkreis?Die Gruppe aus dem Gebiet Lützen hatte ihr Brückenleuchten für den 14.11.2024 von 18 bis ca. 21 Uhr auf der Autobahnbrücke über der A9 / Am Heerweg in 06686 Lützen angemeldet... Citește mai mult |
 | Două cămine pentru copii din districtul Burgenland ar urma să coste cu cinci milioane de euro mai mult decât este necesarLa ultima ședință a consiliului districtual, Sebastian Nicolai a criticat faptul că pentru construcția a două cămine pentru copii sunt prevăzuți șapte milioane de euro, d... Citește mai mult |
|
Susțineți activitatea acestui site prin donații voluntare: Prin PayPal: https://www.paypal.me/evovi/12 sau prin transfer bancar IBAN : IE55SUMU99036510275719 BIC : SUMUIE22XXX Titular cont: Michael Thurm Shorts / Reels / Clipuri scurte Informații juridice / Declarație de responsabilitate |