Vă rugăm să sprijiniți Vocea Cetățeanului cu o donație AICI!
|
|
||
|
||
|
||
|
||
| Acasă Despre noi Contact | ||
|
||
Vă rugăm să sprijiniți Vocea Cetățeanului cu o donație AICI! | ||
|
|
||
Soarele și vântul nu plătesc facturiUltimele rezultate ale licitațiilor Agenției Federale de Rețea (BNetzA) din februarie 2026 pentru turbine eoliene onshore arată un tablou clar: creșterea numărului de turbine devine tot mai puțin atractivă pentru mulți investitori. La licitație, valoarea medie a ofertei câștigătoare a scăzut la doar 5,54 cenți pe kilowatt-oră – o scădere de aproximativ 25% comparativ cu valorile de acum doi ani și cel mai scăzut nivel din 2018. Vântul produce electricitate, dar nu plătește facturi – și la aceste prețuri multe proiecte pur și simplu nu mai sunt rentabile. Supraapreciere puternică – și totuși mai ieftinLicitația pentru vânt onshore a fost, ca și în runde precedente, puternic supraapreciată. La un volum licitat de 3.445 megawați (MW), au fost depuse 924 de oferte, cu o cantitate totală de aproximativ 7.858 MW. În final, 439 de oferte au fost câștigătoare – exact volumul licitat. Valorile câștigătoare au fost între 5,19 și 5,64 cenți/kWh, media ponderată fiind de 5,54 cenți/kWh. Comparativ: acum doi ani valorile erau de aproximativ 7,35 cenți/kWh, iar în runda precedentă de 6,06 cenți/kWh. De fiecare dată devine mai ieftin, pentru că doar cele mai ieftine oferte câștigă.Mai ales remarcabil: în landurile sudice, precum Bavaria și Baden-Württemberg, doar aproximativ 2% din volumul câștigător a revenit acolo. Acolo condițiile de vânt sunt mai slabe. Valoarea maximă pentru aceste locații este mai mare (anterior până la 11,39 cenți/kWh), dar la o medie de doar 5,54 cenți, turbinele abia mai sunt profitabile. Turbinele au nevoie de vânt – iar în zonele cu vânt slab, acesta nu produce suficient pentru a acoperi costurile mari de investiție și operare. Un exemplu real: de la profit la pierdereUn exemplu concret al unei turbine eoliene cetățenești (bazat pe un prospect anterior) prezentat de Stefan Spiegelsperger în video ilustrează problema. La estimări anterioare de aproximativ 20 de milioane de euro venituri în 20 de ani și după deducerea costurilor operaționale, a dobânzilor și a rambursării, randamentul pentru investitori era de aproximativ 4,16% – pentru un capital investit de aproximativ 2,1 milioane de euro. Mulți investitori ar refuza o astfel de ofertă: banii sunt blocați timp de 20 de ani, iar randamentul este slab.Acum se adaugă și alte presiuni. Din aprilie 2025, orele cu preț negativ nu mai sunt compensate. Anul precedent ar fi dus deja la un minus de aproximativ 7% la plăți. Experții estimează pentru 2026 o creștere la 700–900 de ore negative – cu o tendință puternic ascendentă, deoarece tot mai multe instalații de energie regenerabilă se conectează la rețea, iar oferta în condiții de cerere slabă împinge prețurile în jos. Orele pierdute sunt recuperate la sfârșitul perioadei de 20 de ani de sprijin, dar ajută doar parțial. În exemplul turbinei cetățenești, venitul total scade semnificativ. Costurile rămân aceleași. Rezultatul: în loc de un mic profit, investitorul trebuie să aducă bani suplimentari timp de 20 de ani. Chiar și în zone bune de vânt, devine strâns, iar în regiunile cu vânt slab aproape imposibil. Solar pentru comparație: sistem similar, dar prețuri mai mari – pentru momentÎn contrast: în licitația paralelă pentru panouri solare de pe acoperiș și pentru instalații pe bariere de protecție fonică, cantitatea de oferte a fost chiar subvolum. Valorile câștigătoare au fost între 7,88 și 10,00 cenți/kWh, media 9,56 cenți/kWh (ușor sub valoarea anterioară). Solarul rămâne comparativ atractiv – concurența este mai mică decât la vânt.La solar, sistemul de subvenții funcționează practic la fel ca la vânt: nu mai există un tarif fix garantat, ci o valoare de referință (valoarea câștigătoare) care servește drept referință pentru prima de piață flotantă. Operatorul vinde energia la bursă și primește prețul real de piață plus primă (până la valoarea de referință, dacă prețul bursier este mai mic). La prețuri bursiere mai mari păstrează câștigul suplimentar. La prețuri zero sau negative, prima nu se acordă – operatorul suportă prețul negativ sau ajustează producția. Costurile reale de producție (LCOE) pentru noile instalații solare pe terenuri mari sunt adesea între 4–7 cenți/kWh, iar pentru cele pe acoperișuri puțin mai mari. Diferența față de valoarea de referință de 9,56 cenți acoperă nu doar „profitul”, ci mai ales riscurile (prețuri negative, ajustări, incertitudine a producției), costurile de finanțare și un randament adecvat pentru investitori. Efectul de canibalizare: Soarele strălucește „peste tot sau deloc”Aici se află punctul slab în creștere al modelului de afaceri solar. Energia solară se produce mai ales la prânz și în zilele însorite – foarte corelat și simultan. Cu cât mai multe instalații injectează energie simultan, cu atât mai mult apasă prețurile bursiere în acele ore în jos (efectul de canibalizare). În 2025 au existat deja aproximativ 575 de ore negative, iar pentru 2026 se estimează 700–900 de ore, în special în lunile de vară.Modelul vechi „construiește mult solar și injectează tot” este canibalizat de succesul propriu. Valoarea de piață a energiei solare scade, iar bufferul prin prima de piață se reduce. Injectarea completă devine mai riscantă. Modelele mai robuste sunt cele cu consum propriu ridicat, stocare (baterii), cuplarea sectoarelor (de ex. încărcare EV sau Power-to-Heat) sau contracte pe termen lung (PPA). Fără dezvoltarea suficientă a stocării, rețelelor și flexibilității, stimulentul economic pentru noi instalații va scădea, chiar și cu costuri scăzute de producție. Pentru 2026, necesarul de finanțare EEG estimat este de aproximativ 16,2 miliarde de euro. Aceste costuri sunt suportate de societate, adică de contribuabili. O mare parte din acestea revine instalațiilor solare. Veste bună pentru pădure, natură și contribuabili?YouTuber-ul și analistul energetic Stefan Spiegelsperger consideră că scăderea valorilor câștigătoare reprezintă „veste bună”. Multe proiecte eoliene, în special în păduri sau zone sensibile, ar putea deveni acum neinteresante din punct de vedere economic. „Ploaia de aur” pentru investitorii eolieni s-a terminat.Și la solar presiunea crește din cauza creșterii orelor negative. Costurile de subvenție (primele de piață) sunt finanțate din bugetul federal (taxe) – nu mai direct prin contribuția EEG pe factura de electricitate, dar tot pe cheltuiala societății. Criticii tranziției energetice subliniază de ani de zile: nu este vorba doar de obiective climatice, ci și de fapte economice dure. Dacă proiectele înregistrează pierderi permanente sau necesită subvenții masive și contribuții suplimentare, la final suferă contribuabilii, consumatorii prin tarife de rețea mai mari și regiunile afectate prin intervenții în natură. Cine planifică turbine sau instalații solare trebuie să verifice cu atenție noile cifre – nu doar prospectul optimist al planificatorului, ci și scenarii cu multe ore negative și valori de piață în scădere. Evoluția actuală arată: piața eoliană onshore devine mai selectivă. Doar cele mai bune locații cu vânt puternic și costuri scăzute mai au șanse. La solar, modelul de afaceri trebuie să devină „mai inteligent” – mai multă flexibilitate în loc de injectare completă. Vântul (și soarele) produce electricitate – dar nu plătește facturi. Și în condițiile actuale, asta nu mai este suficient pentru multe proiecte. Pentru comparație, costurile de producție pentru lignit, cărbune, gaz și energie nucleară fără taxare CO₂: Lignit: În studii anterioare, costurile fără taxare CO₂ erau adesea între 4,6–8 cenți/kWh la ore mari de funcționare. Cărbune: Similar lignitului, în calcule mai vechi, costurile fără taxare CO₂ erau între 6–10 cenți/kWh. Gaz natural (centrală combinată gaz-abur, eficientă): Costurile centralelor combinate fără preț CO₂ sunt de aproximativ 8–13 cenți/kWh, mai ales la ore medii de funcționare. Turbinele pe gaz pentru vârfuri sunt mai scumpe: 12–25 cenți/kWh. Energie nucleară: Energia nucleară are costuri foarte mari de investiție și construcție, dar costuri extrem de mici pentru combustibil. Pentru instalațiile existente, deja amortizate, costurile de operare sunt adesea între 2–5 cenți/kWh. Dacă ar dispărea taxarea CO₂ și subvențiile pentru vânt și solar, acestea nu ar mai avea avantaje reale. Problema este disponibilitatea instabilă. Sunt necesare investiții suplimentare în stocare, ceea ce crește costul acestor instalații. Preturile ridicate la energie sunt rezultatul politicilor, nu al costurilor reale de operare. Costurile totale ale sistemului tranziției energeticeStudiile estimează anual aproximativ 90 miliarde de euro până în 2035, independent de modelul de subvenții. Pe termen lung (până în 2049), costurile cumulate ale tranziției energetice (inclusiv importuri, rețele, producție) pot ajunge la 4,8–5,4 trilioane de euro.Autor: AI-Translation - АИИ | |
|
| Другие статьи: |
 | Ist ein Bürgerentscheid der nächste logische Schritt? - Diskussionen über neue IndustriegebieteIn der Region Weißenfels sorgt die geplante Errichtung des Interkommunalen Industrie- und Gewerbegebiets (IKIG) weiterhin für Diskussionen. Mit Fördergeldern aus dem Strukturwan... Citește mai mult |
 | Germania își mângâie toate problemele! - Viața poate fi atât de simplă! - Politicienii din Saxonia-Anhalt dau exempluCeea ce a arătat ministrul-președinte Reiner Haseloff la aniversarea Bauhaus din Dessau a fost mai mult decât artă. A fost o privire în viitorul politicii sociale germane: Pol... Citește mai mult |
 | Andreas Gerhard Feustel: Thurm, du bist und bleibst ein widerlicher Volksschädling!In einer Welt, in der jeder Andersdenkende automatisch zum „Volksschädling“ avanciert, zeigt uns Andreas Gerhard Feustel den wahren Weg zur moralischen Überlegenheit: Beschim... Citește mai mult |
|
Susțineți activitatea acestui site prin donații voluntare: Prin PayPal: https://www.paypal.me/evovi/12 sau prin transfer bancar IBAN : IE55SUMU99036510275719 BIC : SUMUIE22XXX Titular cont: Michael Thurm Shorts / Reels / Clipuri scurte Informații juridice / Declarație de responsabilitate |